deretica

română

Variante

• derăteca, derdica, dereteca

Etimologie

Din latină *dēradĭcāre („a dezrădăcina”) sau alternativ din latină *directĭcāre, de la rectus.

Pronunție

• AFI: /de.re.ti'ka/

Verb

Conjugarea verbului deretica
Infinitiv	a deretica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	deretic
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să deretice
Participiu	dereticat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a face ordine și curățenie prin casă.

   A dereticat prin casă de sărbători.

2. (v.tranz.) a pune ceva în ordine.

Sinonime

• 1: curăța, scutura, strânge, (înv. și reg.) griji, (reg.) rândui, (prin Bucov.) cioroboti, (Transilv.) câștiga, (Ban. și Transilv.) orândui, (Transilv.) tăgăși, (Transilv. și Maram.) ticăzui, (Transilv.) tistăli
• 2: aranja

Cuvinte derivate

• dereticare
• dereticat

Cuvinte apropiate

• curățenie

Traduceri

a face ordine și curățenie în casă

croată: pospremiti (hrvatski) engleză: tidy up (English), clean (English) finlandeză: siistiä (suomi) franceză: ranger (français) germană: aufräumen (Deutsch) greacă: συμμαζεύω (Ελληνικά) (symmazévo), συγυρίζω (Ελληνικά) (sygyrízo), τακτοποιώ (Ελληνικά) (taktopoió)

hindi: साफ करना (हिन्दी) (sāf karnā) italiană: mettere in ordine (italiano), ordinare (italiano) poloneză: sprzątać (polski) portugheză: limpar (português) spaniolă: arreglar (español), recoger (español) suedeză: städa upp (svenska) turcă: düzenlemek (Türkçe)

Referințe

• DEX online