desăvârși

română

Etimologie

Din de + a săvârși.

Pronunție

• AFI: /de.sə.vɨr'ʃi/

Verb

Conjugarea verbului desăvârși
Infinitiv	a desăvârși
Indicativ prezent pers. 1 sg.	desăvârșesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să desăvârșească
Participiu	desăvârșit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a deveni sau a face să devină desăvârșit, perfect; a (se) perfecționa.
2. (v.tranz.) a face ca o acțiune să capete formă definitivă.
3. (v.tranz.) (rar) a duce la îndeplinire; a realiza, a săvârși, a termina.

Cuvinte derivate

• desăvârșire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online