dezorienta
Etimologie
Din franceză désorienter.
Pronunție
- AFI: /de.zo.ri.enˈta/
Verb
Conjugarea verbului (se) dezorienta | |
Infinitiv | a (se) dezorienta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) dezorientez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) dezorienteze |
Participiu | dezorientat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a face pe cineva să piardă sau a-și pierde simțul orientării, drumul pe care urma să meargă etc.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a face pe cineva să piardă sau a-și pierde cumpătul, siguranța de sine, judecata rece și clară; a (se) zăpăci.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online