Etimologie

Din franceză disperser.

Pronunție

  • AFI: /dis.per'sa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dispersa
Infinitiv a (se) dispersa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dispersez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) disperseze
Participiu dispersat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile.
  2. (chim.) a realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie.
  3. (v.refl.) (fiz.; despre unde) a se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite.
  4. (v.tranz. și refl.) (în timp de război) a (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe