Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
chip

română

Etimologie

Din maghiară kép.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
chip
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chip chipuri
Articulat chipul chipurile
Genitiv-Dativ chipului chipurilor
Vocativ chipule chipurilor
  1. față, obraz, figură.
    Un chip oval.
  2. expresie a feței; fizionomie.
    Un chip trist.
  3. înfățișarea sau aspectul unei ființe.
    Avea chip omenesc.
  4. persoană; ființă.
    A văzut acolo multe chipuri.
  5. imagine, înfățișare a unei ființe sau a unui obiect, redată prin desen, pictură, sculptură etc.
  6. fel, mod, gen.
    Scrie într-un chip original.
  7. (rar) modalitate, posibilitate.
  8. (reg.) încercare (de a găsi o soluție).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adv.) în chip de... = cu înfățișare de..., asemenea cu...
  • (loc.adj.) fel și chip de... = tot felul de...
  • (loc.adv.) (în sau cu) fel și chip(sau chipuri) = în tot felul, în toate modalitățile posibile.
  • (loc.adv.) cu orice chip = oricum.
  • în(sau cu) nici un chip = nicidecum.

Expresii

  • Nu e chip să... = nu se poate, imposibil să..
  • A nu avea (nici un) chip (să...) = a nu avea posibilitatea, a nu putea (să...)
  • (pop.) A afla chip (și cale) = a găsi un mijloc eficace, o soluție
  • Cu chip să... = ca să..., pentru ca să..., având intenția să..
  • Cu chip că... = sub pretext că..., sub aparența că..


Traduceri


Adverb

  1. (la pl. art.; pop.) vorba vine, cică.
  2. la drept vorbind, nu-i vorbă; ba chiar.


Traduceri

Referințe