donkey
(English)
Etimologie
Origine incertă. Inițial un termen colocvial.
Poate din numele Duncan sau din dun („maro, maroniu”) cu sufix rimat (după monkey).
Pronunție
Substantiv
donkey, pl. donkeys
- (zool.) măgar, asin
- (fig.) om încăpățânat, catâr
- (fig.) măgar, nătărău, prost
- (nav.) mașină auxiliară, motor auxiliar
- (la poker) jucător prost de poker
Sinonime
- 1: (zool.) burro, mule
- 3: (fam.) blockhead, dope, dunce, fool, idiot, imbecile, jerk, nitwit, numbskull, simpleton, twit
- 4: (nav.) donkey engine