ermitaj

română

Etimologie

Din franceză ermitage.

Pronunție

• AFI: /er.miˈtaʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului ermitaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ermitaj	ermitaje
Articulat	ermitajul	ermitajele
Genitiv-Dativ	ermitajului	ermitajelor
Vocativ	ermitajule	ermitajelor

1. (franțuzism) locuința unui eremit; (p.ext.) loc retras.
2. mic palat izolat sau casă singuratică la țară.
3. pavilion izolat în parcul unui castel.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online