pavilion
Etimologie
Din franceză pavillon, germană Pavillon.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului pavilion | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pavilion | pavilioane |
Articulat | pavilionul | pavilioanele |
Genitiv-Dativ | pavilionului | pavilioanelor |
Vocativ | pavilionule | pavilioanelor |
- clădire mică, pitorească, situată într-o grădină, într-un parc sau la extremitățile unui edificiu; clădire izolată într-o pădure, pe malul unui lac etc.
- fiecare dintre clădirile de sine stătătoare ale unui ansamblu de clădiri care alcătuiesc o unitate administrativă sau sunt destinate unui singur scop (la spitale, școli, cazărmi etc.).
- cort mare, cu vârful ascuțit, care servea ca locuință căpeteniilor armatei în timpul campaniilor.
- drapel arborat de unele autorități portuare pe fațada sediului lor.
- drapel sau steguleț, de forme și de culori diferite, arborat la pupa sau pe catargul unei nave pentru a-i identifica apartenența la o anumită țară sau care este folosit pentru anumite semnalizări pe mare.
- stindard al unor organizații, asociații etc., care se înalță la anumite festivități.
- segment cartilaginos, acoperit de piele, care face parte din urechea externă și în care se deschide canalul auditiv; (p.ext.) porțiune dilatată de la extremitatea unui conduct organic.
- Pavilionul trompei uterine.
- cornet acustic.
- partea largă ca o pâlnie a instrumentelor muzicale de suflat.
- pâlnie acustică a unui receptor telefonic, a unui megafon etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online