explorare

română

Etimologie

Din a explora.

Pronunție

• AFI: /eks.plo'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului explorare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	explorare	explorări
Articulat	explorarea	explorările
Genitiv-Dativ	explorării	explorărilor
Vocativ	explorare	explorărilor

1. acțiunea de a explora și rezultatul ei; explorație.
2. complex de cercetări geologice care, în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit, are drept scop stabilirea limitelor, a condițiilor de zăcământ, precizarea structurii, a calității unui corp de substanță minerală utilă etc.
3. examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei boli.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online