(English)

Etimologie

Din franceza veche faon.

Pronunție


Substantiv

fawn, pl. fawns

  1. (zool.) pui de căprioară, ied, cerb tânăr (până la 1 an)
  2. culoarea puiului de căprioară, cafeniu
    culoarea puiului de căprioară:   
  3. (ieșit din uz) pui (de animal), cățelandru

Sinonime


Adjectiv

fawn (necomparabil)

  1. de culoarea puiului de căprioară, cafeniu

Cuvinte compuse


Verb

  1. (despre căprioare) a făta (iezi)

Vezi și

Etimologie

Din engleza medie fawnen, care provine din engleza veche fahnian, fagnian, fæġnian ("a se bucura, a jubila").

Înrudit cu nordică veche fagna.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to fawn
Infinitiv to fawn
Prezent simplu
pers. 3 sg.
fawns
Trecut simplu fawned
Participiu trecut fawned
Participiu prezent fawning
  1. a se da pe lângă (cineva)
  2. (normal urmărit de on sau upon) a linguși, a flata
  3. (despre câini) a se gudura

Sinonime

Locuțiuni

Referințe