gudura

română

Cuvânt autohton. Confer albaneză gudulis.

Conjugarea verbului se gudura
Infinitiv	a se gudura
Indicativ prezent pers. 1 sg.	mă gudur
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să se gudure
Participiu	gudurat
Conjugare	I

(v.refl.) (despre câini; la pers. 3) a-și manifesta bucuria sau atașamentul față de om, dându-i târcoale și mișcând din coadă.
(fig.) (depr.; despre oameni) a se ploconi, a se umili fără demnitate în fața cuiva, a linguși pe cineva (pentru a-i obține favorurile).

a mișca din coadă; a linguși