garanție

română

Etimologie

Din franceză garantie, italiană garanzia.

Pronunție

• AFI: /ga.ran'ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului garanție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	garanție	garanții
Articulat	garanția	garanțiile
Genitiv-Dativ	garanției	garanțiilor
Vocativ	garanție	garanțiilor

1. obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție răspunde de ceva; mijloc legal prin care se asigură executarea unei obligații (materiale); (concr.) ceea ce servește drept asigurare că o obligație luată va fi ținută.

Locuțiuni

• (loc.vb.) A lua pe garanție = a garanta.

Expresii

• Pe garanția cuiva = pe răspunderea cuiva
• A da garanție = a da asigurări că un lucru va fi îndeplinit
• A prezenta garanție de... = a se prezenta astfel încât să trezească încrederea, să ofere siguranță

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• garantei
• argintea

Referințe

• DEX '98 via DEX online