garanta
Vezi și : garanță |
Etimologie
Din franceză garantir. Confer italiană garantire.
Pronunție
- AFI: /ga.ran'ta/
Verb
Conjugarea verbului garanta | |
Infinitiv | a garanta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
garantez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să garanteze |
Participiu | garantat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și intranz.) a da cuiva siguranța că va avea ceva; a asigura (cuiva ceva); a răspunde de valoarea, de calitatea unui obiect.
- Le garantez libertatea.
- a se angaja să mențină în stare de bună funcționare, pe o durată determinată, un aparat, un mecanism etc. vândut.
- a răspunde pentru faptele sau pentru comportarea altuia, a da asigurări că...
- Garantez pentru el.
- (v.intranz.) a-și lua răspunderea cu averea sa că datoria făcută de altul va fi achitată conform obligațiilor stabilite.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a asigura
|
|