gratitudine
Etimologie
Din franceză gratitude < latină gratitudo, -inis.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului gratitudine | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | gratitudine | gratitudini |
Articulat | gratitudinea | gratitudinile |
Genitiv-Dativ | gratitudinii | gratitudinilor |
Vocativ | ' | ' |
- sentiment durabil de afecțiune, nutrit de o persoană față de cineva, pentru un bine făcut; obligație morală pentru o binefacere.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
recunoștință
|
|