hățiș

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /hə'ʦiʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului hățiș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hățiș	hățișuri
Articulat	hățișul	hățișurile
Genitiv-Dativ	hățișului	hățișurilor
Vocativ	hățișule	hățișurilor

1. loc plin cu mărăcini, cu arbuști spinoși etc., desiș greu de străbătut; pădure mică foarte deasă, cu mulți lăstari tineri și arbuști; sihlă.
2. cărare prin pădurile de munte.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online