hibiscus
Vezi și : Hibiscus |
Etimologie
Din franceză hibiscus < latină hibiscum. Provine din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).
Pronunție
- AFI: /hi'bis.kus/
Substantiv
Declinarea substantivului hibiscus | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | hibiscus | hibiscuși |
Articulat | hibiscusul | hibiscușii |
Genitiv-Dativ | hibiscusului | hibiscușilor |
Vocativ | - | - |
- (bot.) (Hibiscus) plantă ierboasă, arbustivă și arborescentă, originară din India și China, cu flori mari, viu colorate.
Vezi și
Traduceri
plantă; arbust
|
|
Referințe
(English)
Etimologie
Din latină târzie Hibiscus < hibiscum. Provine din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).
Pronunție
Substantiv
hibiscus, pl. hibiscuses
Sinonime
- 1: China rose
Vezi și
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină târzie Hibiscus < hibiscum. Provine din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).
Pronunție
- AFI: /i.bis.kys/
Substantiv
hibiscus m., hibiscus pl.
Referințe
(Latina)
Variante
Etimologie
Din greacă antică ἰβίσκος (ivískos).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului hibiscus | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | hibiscus | hibiscī |
Genitiv | hibiscī | hibiscōrum |
Dativ | hibiscō | hibiscīs |
Acuzativ | hibiscum | hibiscōs |
Ablativ | hibiscō | hibiscīs |
Vocativ | hibisce | hibiscī |