hurt

engleză

(English)

Etimologie

Probabil din engleza medie hurten, hirten, hertan ("a răni, a vătăma") < limba anglo-normandă hurter ("a lovi, a se izbi/ciocni") (confer franceză heurter). Provine din nordică veche hrútr ("berbec").

Pronunție

• AFI: /hɜrt/

Verb

Conjugarea verbului to hurt
Infinitiv	to hurt
Prezent simplu pers. 3 sg.	hurts
Trecut simplu	hurt
Participiu trecut	hurt
Participiu prezent	hurting

1. a durea

   Does your leg still hurt? / It is starting to feel better.

2. a răni, a leza, a vătăma

   I will hurt you if you don't back off!

3. a ofensa, a jigni, a face un rău

   Sorry if I hurt your feelings.

Sinonime

• 1: pain
• 2: injure

Cuvinte derivate

• hurtful

Adjectiv

hurt

1. rănit, lezat, vătămat

   I'm hurt, I have fallen off my bike!

2. chinuit

Sinonime

• 1: injured, pained, wounded

Substantiv

hurt, pl. hurts

1. (înv.) durere; rană

   I have received a hurt. — (William Shakespeare, King Lear III.vii, 1605)

Sinonime

• injury, pain, wound

Cuvinte derivate

• hurty

Referințe

• Dictionary.com
• Merriam-Webster