hybris

română

Etimologie

Din greacă (veche) χυβρισ (hybris).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului hybris
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hybris	invariabil
Articulat	hybrisul	invariabil
Genitiv-Dativ	hybrisului	invariabil
Vocativ	hybrisule	invariabil

1. (lit.) mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere a forțelor și libertății sale în confruntarea cu destinul (considerate ca surse ale tragicului în teatrul antic).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online