idol
Etimologie
Din slavă (veche) idolŭ.
Pronunție
- AFI: /'i.dol/
Substantiv
Declinarea substantivului idol | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | idol | idoli |
Articulat | idolul | idolii |
Genitiv-Dativ | idolului | idolilor |
Vocativ | idolule | idolilor |
- divinitate păgână; (concr.) chip, figură, statuie reprezentând o asemenea divinitate și constituind, în religiile politeiste, obiecte de cult religios.
- (fig.) ființă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult sau al unei mari iubiri.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online