imputație

română

Etimologie

Din franceză imputation < latină imputatio.

Pronunție

• AFI: /im.pu'ta.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului imputație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	imputație	imputații
Articulat	imputația	imputațiile
Genitiv-Dativ	imputației	imputațiilor
Vocativ	imputație	imputațiilor

1. faptul de a atribui cuiva o vină; învinovățire; măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează; (concr.) sumă care trebuie plătită pentru această pagubă; imputare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• împuțeați

Referințe

• DEX '98 via DEX online