lingurea
Etimologie
Pronunție
- AFI: /lin.guˈre̯a/
Substantiv
Declinarea substantivului lingurea | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | lingurea | lingurele |
Articulat | lingureaua | lingurelele |
Genitiv-Dativ | lingurelei | lingurelelor |
Vocativ | lingurea | lingurelelor |
- (bot.) (Cochlearia officinalis) mică plantă medicinală din familia cruciferelor, cu frunze crestate, cu flori albe grupate în ciorchini, întrebuințată în combaterea afecțiunilor scorbutice, pulmonare etc.
- (anat.) (pop.) furca-pieptului, lingura-pieptului.
- (anat.) cavitate situată în partea inferioară a furcii-pieptului.
Sinonime
- 1: (bot.) (reg.) lingura-Domnului, lingura-Maicii-Preceste
- 2-3: (anat.) claviculă, (pop.) furca-pieptului, lingurică
Cuvinte apropiate
- linge
- lingurar, lingurăreasă, lingurăriță
- linguraș
- lingură
- lingurice
- linguristă
- linguriță
- linguroi
- linguruș
Traduceri
plantă; floare
|
|
claviculă
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online