(English)

Etimologie

Din engleza medie luk, lukke, Înrudit cu friziana veche luk, friziana de vest gelok, germana de jos luk, neerlandeză geluk, germană Glück, daneză lykke, suedeză lycka, islandeză lukka .

Pronunție


Substantiv

luck, (nenumărabil)

  1. noroc, fortuna, șansă, baftă
    Sometimes it takes a bit of luck to get success.
  2. destin, soartă
    It's just my luck.
  3. succes
    He has a lot of luck with the ladies, perhaps it is because of his new motorbike.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to luck
Infinitiv to luck
Prezent simplu
pers. 3 sg.
lucks
Trecut simplu lucked
Participiu trecut lucked
Participiu prezent lucking
  1. a avea succes (în), a reuși (în)
    His plan lucked out.
  2. a se bizui pe noroc
    No plan. We're just to going to have to luck through.
  3. a duce la un bun sfârșit
    Our plan is to luck it through.

Sinonime

Referințe