Etimologie

Din franceză modalité.

Pronunție

  • AFI: /mo.da.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
modalitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ modalitate modalități
Articulat modalitatea modalitățile
Genitiv-Dativ modalității modalităților
Vocativ ' '
  1. procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării unui scop.
  2. (log.) determinare a caracterului necesar, contingent, posibil sau imposibil al unei judecăți.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





(euskara)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

modalitate

  1. modalitate