neînțelegere
Etimologie
Din ne- + înțelegere.
Pronunție
- AFI: /ne.ɨn.ʦe.le'ʤe.re/
Substantiv
Declinarea substantivului neînțelegere | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | neînțelegere | neînțelegeri |
Articulat | neînțelegerea | neînțelegerile |
Genitiv-Dativ | neînțelegerii | neînțelegerilor |
Vocativ | neînțelegere | neînțelegerilor |
- faptul de a nu (se) înțelege, lipsă de înțelegere.
- dezacord; conflict, diferend; discordie, ceartă.
- confuzie creată datorită interpretării greșite a unei afirmații, a unei situații etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online