neînțelegere

română

Etimologie

Din ne- + înțelegere.

Pronunție

• AFI: /ne.ɨn.ʦe.le'ʤe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului neînțelegere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neînțelegere	neînțelegeri
Articulat	neînțelegerea	neînțelegerile
Genitiv-Dativ	neînțelegerii	neînțelegerilor
Vocativ	neînțelegere	neînțelegerilor

1. faptul de a nu (se) înțelege, lipsă de înțelegere.
2. dezacord; conflict, diferend; discordie, ceartă.
3. confuzie creată datorită interpretării greșite a unei afirmații, a unei situații etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online