oțărî

română

Din bulgară оkeрeа (ocerea).

Conjugarea verbului (se) oțărî
Infinitiv	a (se) oțărî
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) oțărăsc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) oțărască
Participiu	oțărât
Conjugare	IV

(v.refl.) (pop.) a se mânia, a se înfuria; a se răsti la cineva.
(v.refl. tranz.) a (se) mâhni, a (se) supăra.
(v.refl.) a se înspăimânta, a se îngrozi.
(v.refl.) a face grimase, a se strâmba (din cauza unei băuturi sau a unei mâncări neplăcute la gust).