Etimologie

Din pâl + p (âl) + sufixul -âi.

Pronunție

  • AFI: /pɨl.pɨˈi/


Verb


Conjugarea verbului
pâlpâi
Infinitiv a pâlpâi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pâlpâie
Participiu pâlpâit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre flăcări) a crește și a descrește în cursul arderii, a se mișca, a tremura producând un pocnet ușor, caracteristic; (despre foc) a arde cu o flacără tremurătoare, pâlpâitoare.
  2. (v.intranz.) (despre păsări, insecte) a mișca lin din aripi, producând un zgomot ușor, caracteristic; a fâlfâi.
  3. (v.intranz.) (p.anal.) a tremura ușor, a se mișca, a se clătina ușor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe