periferie

română

Etimologie

Din latină peripheria, germană Peripherie, franceză périphérie.

Pronunție

• AFI: /pe.ri.fe'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului periferie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	periferie	periferii
Articulat	periferia	periferiile
Genitiv-Dativ	periferiei	periferiilor
Vocativ	periferie	periferiilor

1. (adesea fig.) ținut, regiune, cartier, zonă, punct situate la margine în raport cu centrul sau cu un punct de referință.
2. (rar) curbă închisă care limitează o figură geometrică sau o suprafață; circumferință.

Locuțiuni

• (loc.adj.) De periferie =
  • provincial.
  • de calitate sau importanță redusă.
  • care aparține sau este specific mahalalei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online