Etimologie

Din franceză perversité < latină perversitas.

Pronunție

  • AFI: /per.ver.si'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
perversitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ perversitate perversități
Articulat perversitatea perversitățile
Genitiv-Dativ perversității perversităților
Vocativ ' '
  1. înclinare spre rău, plăcere (patologică) de a face rău; deviere de la normal a instinctelor, a judecății; tendință (patologică) de a comite acte imorale; corupție, depravare, imoralitate; spec. anomalie sexuală.
  2. fățărnicie, perfidie, falsitate.
  3. faptă, comportare de om pervers.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

perversitate f.

  1. perversitate