pipiriguț

Pipiriguț

română

Etimologie

Din pipirig + sufixul -uț.

Pronunție

• AFI: /pi.pi.ri'guʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului pipiriguț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pipiriguț	pipiriguți
Articulat	pipiriguțul	pipiriguții
Genitiv-Dativ	pipiriguțului	pipiriguților
Vocativ	pipiriguțule	pipiriguților

1. (bot.) (Heleocharis palustris sau Eleocharis palustris) mică plantă erbacee cu rizomul târâtor și cu tulpina cilindrică, terminată cu un spic de flori brune-verzui.

Sinonime

• (bot.) (reg.) pipirig, rogoz

Cuvinte derivate

• pipiriguță

Cuvinte apropiate

• pipirig
• pipirigar
• pipirigă

Traduceri

plantă

engleză: common spike-rush (English), creeping spike-rush (English), marsh spike-rush (English) estoniană: soo-alss (eesti) franceză: scirpe des marais (français) m. germană: Sumpfbinse (Deutsch) f., Gewöhnliche Sumpfbinse (Deutsch) f. italiană: cavaloja (italiano) f., giunchina (italiano) f., giunco tondo (italiano) m. lituaniană: pelkinis duonis (lietuvių) neerlandeză: gewone waterbies (Nederlands)

poloneză: ponikło błotne (polski) portugheză: junco-marreco (português) m. slovenă: močvirska sita (slovenščina) f. sorabă de sus: bahnowa syćawka (hornjoserbsce) f. spaniolă: junco palustre (español) m. suedeză: knappsäv (svenska) c.

Referințe

• DEX '98 via DEX online