Variante

Etimologie

Din slavă (veche) protivĩnikŭ.

Pronunție

  • AFI: /po'triv.nik/


Substantiv


Declinarea substantivului
potrivnic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ potrivnic potrivnici
Articulat potrivnicul potrivnicii
Genitiv-Dativ potrivnicului potrivnicilor
Vocativ potrivnicule potrivnicilor
  1. adversar, rival, dușman, inamic.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
potrivnic
Singular Plural
Masculin potrivnic potrivnici
Feminin potrivnică potrivnice
Neutru potrivnic potrivnice
  1. care manifestă o atitudine ostilă, dușmănoasă față de cineva sau de ceva; care se împotrivește; dușmănos.
  2. (despre vreme) neprielnic, nefavorabil.
  3. opus, contrar.
  4. (cu sens local) care se află în sens opus, în direcție contrară.


Traduceri

Referințe