română

Etimologie

Din a potrivi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /po.tri've̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
potriveală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ potriveală potriveli
Articulat potriveala potrivelile
Genitiv-Dativ potrivelii potrivelilor
Vocativ potriveală potrivelilor
  1. (pop.) potrivire, asemănare; concordanță, acord.
  2. coincidență.
  3. (pop.) aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel, așa cum trebuie; împodobire, aranjare.

Locuțiuni


Traduceri

Referințe