preluda

română

Din franceză préluder < latină praeludere.

Conjugarea verbului preluda
Infinitiv	a preluda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	preludez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să preludeze
Participiu	preludat
Conjugare	I

(v.intranz.) (livr.) a-și încerca vocea sau instrumentul înainte de a executa o bucată muzicală; (p.ext.) a începe să cânte.
(v.intranz.) a efectua o acțiune preliminară.