Etimologie

Din franceză prélude, italiană preludio, germană Präludium.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
preludiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ preludiu preludii
Articulat preludiul preludiile
Genitiv-Dativ preludiului preludiilor
Vocativ preludiule preludiilor
  1. parte introductivă a unei compoziții muzicale mai ample.
  2. (spec.) prima piesă muzicală dintr-o suită instrumentală; piesă care precedă o fugă sau un coral.
  3. piesă instrumentală independentă, scrisă în formă liberă.
  4. exercițiu muzical pregătitor; (p.ext.) improvizație.
  5. (fig.) ceea ce anunță, precedă sau pregătește o acțiune sau un eveniment; acțiune premergătoare.


Traduceri

Anagrame

Referințe