pride

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie pride < engleza veche prȳde, pryte. Confer nordică veche prýði ("curaj").

Pronunție

• AFI: /praɪd/

Substantiv

pride, pl. prides

1. mândrie

   I take great pride in the work I do.

2. îngâmfare, înfumurare

   Your pride will get you in trouble.

3. orgoliu, vanitate, trufie

   Pride is a sin.

4. superbie

Antonime

• 1: humbleness

Cuvinte derivate

• prideful
• proud

Expresii

• pride and prejudice
• to swallow one's pride

Verb

Conjugarea verbului to pride
Infinitiv	to pride
Prezent simplu pers. 3 sg.	prides
Trecut simplu	prided
Participiu trecut	prided
Participiu prezent	priding

1. a se mândri (cu), a se mândri cu ceva

   I pride myself on being a good judge of character, but pride goes before the fall and I'm not a good judge of my own character so I'm often wrong without knowing it.

Referințe

• Dictionary.com
• Merriam-Webster