prociti
română
Variante
Etimologie
Din rusă прочитат' (pročitat').
Pronunție
- AFI: /pro.ʧi'ti/
Verb
| Conjugarea verbului prociti | |
| Infinitiv | a prociti |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
procitesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să procitească |
| Participiu | procitit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (înv.) a reciti, a repeta.
- (v.tranz.) a examina (recapitulativ) un elev.
- (v.tranz.) a certa, a mustra; a cicăli.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online