Etimologie

Din răs- + a cumpăra.

Pronunție

  • AFI: /rəs.kum.pə'ra/


Verb


Conjugarea verbului
răscumpăra
Infinitiv a răscumpăra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
răscumpăr
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să răscumpere
Participiu răscumpărat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a plăti prețul unui lucru vândut sau amanetat, pentru a-l readuce în proprietatea sa.
  2. (v.tranz.) a cumpăra un obiect de la cineva care îl cumpărase la rândul sau (oferind un suprapreț).
  3. (v.tranz.) a elibera o persoană din captivitate, din robie în schimbul unei sume de bani.
  4. (v.tranz.) a lichida o obligație bănească, a achita echivalentul unei sume datorate.
  5. (v.tranz.) a compensa, printr-o realizare ulterioară, o acțiune (dăunătoare) săvârșită; (despre realizări) a constitui o compensație.
  6. (v.tranz.) (fig.) a ispăși o greșeală făcută.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe