Etimologie

Din franceză réfractaire < latină refractarius.

Pronunție

  • AFI: /re.frak'tar/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
refractar
Singular Plural
Masculin refractar refractari
Feminin refractară refractare
Neutru refractar refractare
  1. (despre materiale) care rezistă la temperaturi înalte fără a-și schimba structura, compoziția și caracterele.
  2. (fig.) (despre oameni, caractere etc.) care se împotrivește la ceva, care opune rezistență față de ceva, care nu este receptiv la ceva.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe