Etimologie

Din franceză revers < latină reversus, germană Revers.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
revers
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ revers reversuri
Articulat reversul reversurile
Genitiv-Dativ reversului reversurilor
Vocativ reversule reversurilor
  1. dosul unei medalii, al unei monede, al unei foi scrise etc.
  2. (fig.) partea nevăzută, ascunsă și în contrast izbitor cu aspectul cunoscut al unui lucru, al unei situații etc.

Expresii

  • Reversul medaliei = partea neplăcută a unei situații sau a unui lucru


Traduceri

Referințe