rubia

română

Etimologie

Din turcă rubya.

Pronunție

• AFI: /ru'bja/

Substantiv

Declinarea substantivului rubia
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rubia	rubiele
Articulat	rubiaua	rubielele
Genitiv-Dativ	rubielei	rubielelor
Vocativ	rubia	rubielelor

1. numele unei monede turcești de aur, emisă spre sfârșitul evului mediu, care a circulat în țările române în prima jumătate a sec. xIX.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aburi
• arbiu
• bariu
• birău
• briau
• bruia
• burai
• răbui

Referințe

• DEX '98 via DEX online