scânteia
Etimologie
Din scânteie.
Pronunție
- AFI: /skɨn.teˈja/
Verb
| Conjugarea verbului scânteia | |
| Infinitiv | a scânteia |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
scânteiez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să scânteieze |
| Participiu | scânteiat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) a licări ca o scânteie; a sclipi, a străluci, a luci.
- (v.intranz.) (despre ochi) a privi viu, pătrunzător (sub impresia unui sentiment puternic).
- (v.intranz.) a împrăștia scântei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din scânteia.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scânteia.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online