Etimologie

Din neogreacă σκυφια (skúfia), italiană scuffia.

Pronunție

  • AFI: /sku'fi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
scufie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scufie scufii
Articulat scufia scufiile
Genitiv-Dativ scufiei scufiilor
Vocativ scufie scufiilor
  1. căciuliță de formă specială, care se leagă sub bărbie, purtată mai ales de sugari; bonețică.
  2. bonetă de pânză, de stofă etc., care se poartă mai ales noaptea, în timpul somnului; tichie, căciulită.
  3. căciulită rotundă, de culoare neagră, pe care o poartă călugărițele.


Traduceri

Referințe