bărbie
Etimologie
Din latină *barbilia. Cuvântul român poate fi derivat intern: barbă + sufixul -ie.
Pronunție
- AFI: /bər'bi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului bărbie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bărbie | bărbii |
Articulat | bărbia | bărbiile |
Genitiv-Dativ | bărbiei | bărbiilor |
Vocativ | ' | ' |
- parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior.
- Are o bărbie proeminentă.
- parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale.
- (la pl.) cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor.
- Bărbia cocoșului.
- dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia violonistului.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior
|
|