seceră
Vezi și : secera |
Variante
- (pop.) secere
Etimologie
DIn latină sĭcĭlis.
Pronunție
- AFI: /ˈse.ʧe.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului seceră | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | seceră | seceri |
Articulat | secera | secerile |
Genitiv-Dativ | secerii | secerilor |
Vocativ | ' | ' |
- unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora, formată dintr-o lamă îngustă și curbată de oțel, cu tăișul în interior (prevăzut cu dinți), fixată într-un mâner de lemn.
- Aduce secera, ne ducem pe câmp!
- secerat, seceriș.
Cuvinte derivate
- secera
- secerar
- secerare
- secerariță
- seceraș
- secerat
- secerăciune
- secerătoare
- secerător
- secerătură
- secerea, secerică, secerățică
- secerele
- secerește
- seceriș
- seceriște
- seceriță
- seceruie
Vezi și
Expresii
- (argou) A intra în seceră = a fi interogat, a fi anchetat
Traduceri
unealtă
|
|
Etimologie
Din secera.
Pronunție
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru secera.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru secera.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru secera.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru secera.