sinelui

română

Etimologie

Din maghiară szinelni.

Pronunție

• AFI: /si.ne.lu'i/

Verb

Conjugarea verbului sinelui
Infinitiv	a sinelui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	sineluiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să sineluiască
Participiu	sineluit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (reg.) a curăța cu sinălăul părul de pe pieile tăbăcite ale animalelor.

Cuvinte derivate

• sineluit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online