spargheț
română
Etimologie
Din a sparge + gheață (după franceză brise-glace).
Pronunție
- AFI: /sparˈɡeʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului spargheț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spargheț | sparghețuri |
| Articulat | sparghețul | sparghețurile |
| Genitiv-Dativ | sparghețului | sparghețurilor |
| Vocativ | sparghețule | sparghețurilor |
- construcție în formă de pinten care servește la apărarea picioarelor unui pod de bușteni de sloiurile aduse de apă etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online