stromă

Vezi și : stroma, Stroma

Stromă

Stromă (de ciupercă)

Stromă (la ovar)

română

Etimologie

Din franceză stroma, care provine din latină stroma < greacă antică στρώμα (strṓma, „pat”), din στόρνυμι (stórnumi, „a se destinde”).

Pronunție

• AFI: /'stro.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului stromă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stromă	strome
Articulat	stroma	stromele
Genitiv-Dativ	stromei	stromelor
Vocativ	stromă	stromelor

1. (bot.) grup de lamele între care se găsește clorofila unor plante.
2. (bot.) organ de rezistență al unor ciuperci, în care se află elementele de înmulțire.
3. (anat.) rețea de suport a unui organ din țesut conjunctiv, vase și nervi.

Paronime

• strumă

Vezi și

• lamelă
• țesut

Traduceri

structura internă, spongioasă, a eritrocitului

cehă: stroma (čeština) engleză: stroma (English) franceză: stroma (français) m. neerlandeză: stroma (Nederlands)

poloneză: stroma (polski) portugheză: estroma (português) m. spaniolă: estroma (español) m. suedeză: stroma (svenska) c.

organ la unele ciuperci

catalană: estroma (català) f. cehă: stroma (čeština) daneză: stroma (dansk) c. engleză: stroma (English) franceză: stroma (français) m.

germană: Stroma (Deutsch) italiană: stroma (italiano) m. neerlandeză: stroma (Nederlands) poloneză: podkładka (polski) f. suedeză: stroma (svenska) c.

rețea de suport a unui organ

catalană: estroma (català) f. cehă: stroma (čeština) daneză: stroma (dansk) c. engleză: stroma (English) franceză: stroma (français) m. galiciană: estroma (galego) f. germană: Interstitium (Deutsch) n., Stroma (Deutsch)

italiană: stroma (italiano) m. macedoneană: строма (македонски) (stroma) f. poloneză: stroma (polski) f. poloneză: estroma (polski) m. spaniolă: estroma (español) m. ucraineană: строма (українська) (stroma) f.

Anagrame

• sortam

Referințe

• DEX '98 via DEX online