Variante de scriere Vezi și : supèrbia

română

Etimologie

Din superbie.

Pronunție

  • AFI: /su.perˈbi.a/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru superbie.





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină superbia.

Pronunție

  • AFI: /suˈpɛrbja/


Substantiv

superbia f., invariabil

  1. superbie, mândrie, orgoliu
  2. aroganță, trufie
  3. infatuare, îngâmfare, înfumurare

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate





latină

(Latina)

Etimologie

Din superbus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
superbia
f. Singular Plural
Nominativ superbia '
Genitiv ' '
Dativ ' '
Acuzativ ' '
Ablativ ' '
Vocativ ' '
  1. superbie, mândrie, orgoliu; aroganță, trufie
  2. vanitate, îngâmfare
  3. grosolănie, impolitețe, insolență

Cuvinte derivate