(français)

Etimologie

Din terre („pământ, sol”).

Pronunție


Verb

  1. (agr.) a acoperi cu pământ, a îngropa
    Terrer un arbre, une vigne, un pied d'œillet.

se terrer

  1. a sta pe vine, a se ghemui
    Ce lapin, ce renard s'est terré quand il s'est vu poursuivi.
  2. (fig.) a se culca, a se întinde; (spec.) a se ascunde (sub pământ)
    On ne le voit plus nulle part depuis cette aventure : il se terre.

Cuvinte apropiate

Referințe





(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. a speria, a înfricoșa

Referințe





(Interlingue)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. a înspăimânta

Referințe