ticăi
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ti.kəˈi/
Verb
| Conjugarea verbului ticăi | |
| Infinitiv | a ticăi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
' |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ticăie |
| Participiu | ticăit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre ceasornice) a emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac.
- (v.intranz.) (despre inimă) a bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /ti.kəˈi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) ticăi | |
| Infinitiv | a (se) ticăi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) ticăiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) ticăiască |
| Participiu | ticăit |
| Conjugare | IV |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online