topică

română

Etimologie

Din topic.

Pronunție

• AFI: /to'pi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului topică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	topică	topici
Articulat	topica	topicile
Genitiv-Dativ	topicii	topicilor
Vocativ	topică	topicilor

1. (lingv.) ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază.
2. parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază.
3. (la pl.; în retorica antică) argumente de natură generală, aplicabile în toate cazurile analoage; locuri comune.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• căpițo
• copita
• copiat
• opăcit
• picota
• pocăit

Referințe

• DEX '98 via DEX online